Tudor Arghezi

9 mai 2017 Mariana Rusu
 

Vă amintiți aceste versuri, dragi prieteni? Am învățat poezia la școală, în clasele mici, dar o pot recita și acum, cu aceeași plăcere și mi se pare la fel de amuzantă. Despre autorul poeziei, Tudor Arghezi, știm că  a fost un scriitor  cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea poeziei şi a literaturii pentru copii.

Tudor Arghezi, poet, prozator şi gazetar cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, este unul dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice.  S-a născut la 23 mai 1880 la Bucureşti, într-o familie originară din Cărbuneşti – judeţul Gorj. Numele său adevărat a fost Ion N. Theodorescu; pseudonimul Arghezi este explicat de scriitor ca fiind în legătură cu Argesis, vechiul nume al râului Argeş. Copilăria nu i-a lăsat scriitorului decât amintiri dureroase, acesta mărturisind: “Este cea mai amară vârstă a vieţii. N-aş mai voi să fiu o dată copil”.

În perioada de şcoală, câteva chipuri i-au încălzit sufletul. Pe blândul învăţător Abramescu şi pe profesorul de română Gîrbea îi va evoca, peste ani, cu dragoste şi recunoştinţă.

În 1931, publică publică volumul în proză “Cartea cu jucării”, inaugurând o direcție secundară în creația scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu poemele știute de școlari: “Cântec de adormit Mitzura”, “Buruieni”, “Mărțișoare”, “Prisaca”, “Zdreanță” ș.a. Manualele școlare cuprind multe creații ale sale destinate copiilor din toată lumea. Deși Arghezi nu este singurul poet care s-a lăsat fascinat de universul mărunt, nicăieri ca la el lumea viețuitoarelor fără grai nu a căpătat un contur mai unitar și mai complex. Toate aceste viețuitoare se află într-un fel de dependență afectivă față de om (“Cântec de adormit Mitzura”, volumul “Copilărești”):

Doamne, fă-i bordei în soare,
Într-un colţ de ţară veche,
Nu mai nalt decât o floare
Şi îngust cât o ureche.

Şi-n pridvor, un ochi de apă
Cu o luntre cât chibritul,
Ca-n crâmpeiul lui să–ncapă
Cerul tău şi nesfârşitul.

Dă-i un fluture blajin
Şi o broască de zmarald.
Şi-n pădurea de pelin
Fă să-i stea bordeiul cald.

Şi mai dă-i, Doamne, vopsele
Şi hârtie chinezească,
Pentru ca, mânjind cu ele,
Slava ta s-o zmângălească.

Şi când totul va fi gata
S-o muta la ea şi tata.

Tudor Arghezi a fost distins cu premii și titluri, ales membru al Academiei Române, sărbătorit ca poet național la 80 și 85 de ani.În 1967, poetul a încetat din viață, fiind înmormântat, alături de Paraschiva, soția sa, în grădina casei din Str. Mărțișor, cu funeralii naționale. Casa a rămas până astăzi muzeu, fiind menținută de fiica sa, Mitzura Arghezi.

Literatură pentru copii

  • Cartea cu jucării, poezii, 1931-Jucăriile, Poveste cu oi, Balonul spart, Piatra pițigoiului, Grădina cu soare, Dansul lui Baruțu, Pădurea copiilor, Chisoaia, Hoțul, Cheile.
  • Prisaca, 1948, poeme pentru copii-Stupul lor, Tîlharul pedepsit, Fetica, Iscoada, Paza bună, Miere și ceară

 

 

No Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *