Citește, visează, crești!

„Fluturaşul Fly şi Floarea Dorinţelor” este o frumoasă poveste pentru cei mici, plină de peripeţii. Drumul palpitant până la capătul râului dezvăluie mesajul cărţii, acela că merită să îţi urmezi visele. O lecţie de încredere în sine, de perseverenţă şi curaj, ce aduce în prim plan teme precum prietenia adevărată, familia iubitoare. Minunatele iustraţii, realizate în acuarelă de Ludmila Hodiș, dau viaţă aventurii fluturașui Fly şi personajelor pe care cu siguranţă le veţi îndrăgi. Am primit cartea cu mare emoție și am citit-o pe nerăsuflate, am admirat ilustrațiile minunate, ca apoi seara să îi propun copilului meu să o citească. Bucuria aventurii alături de Fluturașul Fly spre Floarea Dorințelor a fost mare. A citit cu sufletul la gură aștepând să vadă ce dorință avea fluturașul acesta cu aripile de un albastru atât de minunat. În zborul lui, Fly se accidentează, dar este ajutat și se simte protejat de prieteni noi pe care și-i face în situații critice. Simte frică, frica de necunoscut, de întuneric, de nou. Dar, mereu, încrezător în forțele lui, reușește să treacă peste aceste sentimente. Iar, la final, dorința i se împlinește. Este alături de familie, de prieteni noi și cel mai important, este fericit. Citiți cartea…

Tocmai am terminat de citit impreuna cu copiii o noua carte de Adina Rosetti, o minunata poveste despre cuvinte cu talc, curaj si perseverenta. Noua ne-a placut mult mesajul de inceput al autoarei, care dedica cartea nu doar copiilor ei, Anton si Clara, dar si tuturor copiilor „care iubesc cuvintele”. Asa ca Vlad a ajuns in al noualea cer, deoarece cartea ii e dedicata si lui ;). Rezumat Anton, un baietel ca multi altii, isi doreste sa devina arhitect dar, pana mai creste, este nevoit sa se inteleaga cu sora lui mai mare. Nereusind de mult ori sa faca acest lucru, ajungea sa foloseasca vorbe urate. Dupa o cearta mare cu sora lui, Anton ajunge in Tara Cuvintelor Anapoda. Aici intalneste o multime de personaje care mai de care mai ciudate (un domn chel cu o tichie de margaritar, o fetita care ingheata apele – stiti oare de ce?, o pupaza ce isi cauta colacul, pe Coate-Goale, Zgarie-Branza, Mate Fripte, Linge Blide, Teleleu Tanase si multi altii), ce ii vorbesc intr-un limbaj greu de inteles la prima vedere. Incet, incet, Anton incepe sa inteleaga ce se intampla, porneste intr-o aventura hotarat sa se intaorca. Pe drum isi face prieteni, e…

Ai umplut găletușa azi? – un ghid pentru fericirea cotidiană a copiilor, este una dintre cărțile pe care mi le doream de ceva vreme și era pe lista mea de dorințe de pe Bookdepository. Când am văzut-o pe raft la Bookstory nu mi-a venit să cred! Nici nu știam că a fost tradusă. Așa că am luat-o acasă și abia am așteptat să o citesc cu copiii. Cartea este una practică, ce ne învață cum să ne gândim la faptele noastre de peste zi și cum să ne evaluăm starea noastră de spirit. Găletușa pe care fiecare din noi o poartă este de fapt nivelul nostru de fericire la un moment dat. Se introduce sintagma a umple găletușa ce presupune orice acțiune pe care o facem pentru a aduce bucurie nouă sau altora. Am citit-o cu plăcere, ne-am oprit des pentru a căuta exemple din viața noastră, a fiecăruia. Cartea e foarte utilă pentru a învăța copiii să fie recunoscători pentru ceea ce au, pentru a-i îndruma să își producă ei singuri fericirea făcându-le celorlalți mici bucurii. Se insistă pe valoarea gesturilor simple, a unui zâmbet sau cuvânt de încurajare. Se vorbește despre agresivitate, și acele persoane care obișnuiesc să…

Fără Porecle! a ajuns în mâinile noastre în momentul cel mai potrivit, și anume înainte de începerea școlii. Viața îți dă întotdeauna unelte potrivite, la momentul potrivit. Trebuie doar să le vezi și să știi să le folosești. Așa e și această carte. Un instrument potrivit pe care trebuie să știi să îl folosești. Inițial am zis să citesc cartea singură și apoi împreună cu copilul, dar acesta, când a vazut-o a insistat să o citim imediat. ” – Mami, această carte e despre prieteni. Uite, si despre un băiat care vrea să fie prieten cu ceilalți. – De unde știi tu asta? l-am întrebat. – Uite, vezi cum prietenii stau împreună și băiețelul în verde e supărat? Nu știe cum să fie prieten cu ceilalți.” Și, uite așa, doar din ilustrația de pe copertă băiețelul meu a sustras întreaga esență a acestei cărți. „Fără porecle” este o carte despre prietenie. Dar, mai presus de asta, este o carte despre un fenomen îngrijorător și în contină creștere – bullyingul. Conform Wikipedia: Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă…

Îmi plac banii. Îmi place să îi am. Îmi place să îi câștig, să cheltui și îmi place să îi economisesc. Recunosc însă, că nu am citit nici o carte de educație financiară (să îmi fie rușine!). Am învățat totul pe propria piele și din diverse articole și video-uri de pe internet. Și încă învăț. Când am auzit că există cărți de educație financiară pentru copii, am zis ca e obligatoriu să încep să îi citesc băiatului meu și să văd cum se poate educa financiar un copil printr-o poveste. Educația financiară este esențială pentru copii. Educația financiară este esențială și pentru adulți, pentru că este educația care îți arată cum poți să câștigi bani mai mulți, cum să îi administrezi și cum să îi economisești inteligent. Ne plac poveștile, ne plac basmele, dar parcă și mai mult, ne plac poveștile de succes. Ne plac poveștile oamenilor de succes. Așa că, dacă prin povești putem să transmitem principii sănătoase despre bani și prosperitate, de ce să nu o facem de la vârste fragede. Cred că e important să creștem în mintea copiilor noștri o relație sănătoasă cu banii. Iar, în acest sens, povestea celor din Regatul Să Facem este perfectă….

A început vacanța, timp liber mai mult, ne apucăm cu toții de citit mai mult. Am făcut o listă de lectură pentru vară, atât pentru Nico (11 ani), cât și pentru Vlad, care abia cum începe să citească. Dar nu mă pot abține să nu citesc și eu cu ei, măcar unele din minunatele cărți alese. Și despre unele sper să apuc să vă scriu și vouă. O sută de rochii este o carte care, deși e scrisă în 1944, abordează o temă de actualitate și pentru copiii de azi. Povestea se petrece într-un mic orășel din Statele Unite. O fetiță dintr-o familie poloneză, mai săracă, vine la școală zilnic cu aceeași rochie albastră, învechită dar curată. Fetele râd de ea pentru că are un nume ciudat, locuiește într-o zonă săracă a orașului, și o tachinează zi de zi pentru că a avut curajul să se laude că are acasă nici mai mult nici mai puțin decât 100 de rochii. Când se anunță câștigătorii concursului de desen, copiii din sala 13 sunt uimiți de minunatele 100 de desene înscrise în concurs de Wanda, fiecare cu o rochie diferită. Dar tot atunci află că Wanda împreună cu familia s-au mutat din…

„Lupul cel mare și lupul cel mic” ne-a încântat încă de la titlu. Ne plac cărțile în care sunt două personaje principale, pentru că ne pot transpune (mamă și copil) în rolurile principale și transformă experiența cititului împreună, într-un moment special de conectare. Ilustrațiile simple și expresive îl ajută pe copil să înțeleagă și să își imagineze mai bine, universul în care își duc veacul personajele principale. Lupul cel mare este întruchiparea părintelui, fratelui mai mare sau prietenului de încredere. El este un exemplu pentru lupul cel mic: făcea gimnastică, mânca sănătos, dar cel mai important este că îi era si lui frică. Îi era frică de necunoscut. Îi era frică de lupul cel mic, pe care l-a văzut în depărtare, pe când era doar un punct mic. Pentru copii este important să înțeleagă că frica este un sentiment normal, natural și că doar experimentându-l, trăindu-l ajungi să fii curajos și să poți să îți faci prieteni. Teama și nesiguranța sunt firești, dar este important să ai prieteni. Nimeni nu vrea să trăiască singur. Singurătatea nu te face fericit. Chiar și un prieten te poate face să vibrezi, să descoperi ce este iubirea, empatia, grija, dorul, generozitatea. Povestea este ușor…

Am vrut să citesc o carte amuzantă cu copiii, dar să fie potrivită și pentru Vlad, care acum are 6 ani și jumătate. L-am ales pe Rostogol, fiind scris de o autoare româncă cu un umor original, fin. Desemenea, cartea e câștigătoarea secțiunii 0-7 ani din cadrul Trofeului Arthur, în 2014, deci aveam așteptări de la ea. Povestea e destul de complexă pentru categoria de vârstă propusă, dar curge plăcut și e plină de dialoguri amuzante. Două berze se străduie să livreze un purceluș care are rău de înălțime: doamna Flavia, o barză ce urmează să iasă la pensie, aceasta fiind ultima ei cursă, și ucenicul ei, bărzoiul Zdrell, care își dorise o carieră de bibliotecar, nicidecum curier de livrat bebeluși. Bebelușul zglobiu e furat de vulpoiul Socott, care dorește să îl dăruiască vulpiței Carla pentru a o impresiona cu talentele lui de vânător, apoi este preluat de trei corbi ce doresc să îl ducă la palat pentru a primi o recompensă. Suspansul creat este unul potrivit pentru copii, care așteptau cu nerăbdare următorul capitol. Vă lăsăm și pe voi în suspns – oare va reuși Rostogol să ajungă acasă? Povestea este foarte amuzantă pentru copii, având multe situații ironice…

Ați pățit vreodată să cumpărați o carte și apoi să o citiți? Presupun ca da, facem asta destul de des… Așa am făcut eu cu iepuroiul cel rău. Avem noi o problemă cu bullingul și am crezut că va fi de ajutor. Și a fost într-o oarecare măsură, dar cu adăugiri și discuții după final. Patru frățiori iepurași sunt acasă și le e foame. Merg pe rând pe câmp să culeagă morcovi, dar acolo dau de Iepuroiul cel Rău care nu îi lasă să ia cu ei acasa morcovii. Nici unul nu spune  celorlalți ce i s-a întâmplat, doar intră într-o stare de neputință. Pentru a-mi spune părerea despre această carte voi divulga ușor finalul, ceea ce nu fac prea des. Dacă nu doriți să aflați, nu mai citiți mai jos. În final, cei patru iepurași îi dau o lecție Iepuroiului cel Rău, ceea ce m-a deranjat foarte tare. Dar nu doar pe mine, ci și pe copii. Amândoi au sărit supărați De ce? Asa nu l-au învățat nimic pe iepuroiul-cel-rău, doar au învățat ei de la ei cum să fie răi… Deci cartea m-a dezamăgit… și prin faptul că toți trei frații nu reușesc să verbalizeze într-un fel teama…

Avem cartea în bibliotecă de ceva vreme. Mi-au plăcut toate cărțile din această colecție și eram nerăbdătoare să o  citim. Cand am reluat obiceiul de trezire cu poveste de la începutul lunii septembrie, să ne pregatim pentru școală, am luat-o cu mari speranțe. E o carte frumoasă cu un titlu incitant – serios, mami? Cum poate un motan să învețe o pescărușă să zboare? Și am pornit să aflăm. Motanul Zorbas locuiește în Hamburg și rămâne singur acasă pentru o vreme. Într-o zi la el pe balcon a aterizat o pescărușă bolnavă, ce abia scăpase dintr-o pată de petrol din Marea Nordului. Deși se sperie la început, se apropie de ea și își dorește mult să o ajute. Pescărușa îi cere lui Zorbas să-i promită trei lucruri: că nu va mânca oul, că o să aibă grijă de pui şi că îl va învăţa să zboare. Zorbas pleacă în căutare de ajutor dar ea simte că se stinge și atunci depune un ou acolo, pe balcon, lăsându-l în grija unui motan. Povestea ne poartă într-o aventură în care Zorbas face tot ce îi stă în putință pentru a-și ține promisiunea față de pescărușă – clocește oul, ferește puiul de pericole,…