Citește, visează, crești!

Tollinșii sunt niște creaturi mititele, dar nu sunt zâne. Precizarea este foarte clară, încă de la începutul cărții! Sunt mai mari decât zânele, fiind ființe robuste, au și ei aripioare, și nu pot fi observați de oameni. Cartea este o colecție de 3 povești, fiecare cu mai multe capitole. Prima poveste ne istorisește cum au fost inventate artificiile într-o manieră fantastică. Nu aflăm fapte istorice ci mai degrabă participăm la o aventură de descoperire a substanțelor ce dau culoare artificiilor. Învățăm despre curaj și perseverență, noțiunea de sclavie – pe care o putem dezbate frumos cu copiii, și mulă răbdare. A doua poveste se numește Scăpărici și moartea violetă. Nu vă gândiți la lucruri neplăcute, este vorba de o plantă medicinală care, folosită necorespunzător poate provoca moartea. Învățăm aici despre începuturile medicinei la tollinși, despre curaj si prietenie. Partea a treia cuprinde alte invenții interesante. O pompă de apă, un balon de aer cald, sau burduf cum l-au denumit tollinșii, în care ei au plecat pentru a descoperi dacă cerul are un tavan  și dacă aerul e mai ușor acolo sus. Aici învățăm despre ce presupune un experiment, cum are loc învățarea, cum funcționează un burduf cu aer cald, noțiuni…

Ce ne-am mai distrat! Am citit cartea împreună, și Nicoleta a citit-o singură. De mai multe ori. Are câteva poezii care îi plac pe care le știe pe de rost. Mulțumim Carmen Tiderle pentru această bijuterie din bibliotecă! Poezia este pentru noi ceva plăcut. Încă nu ne-am lovit de versuri de memorat obligatoriu pe care Nico să nu le îndrăgească, așa că orice carte de poezie aduc acasă este aleasă prima la povestea de seară. Dar această carte e mai aparte. Nico a primit-o cu dedicație specială, pentru că știam că îi va face plăcere să o citească. A primit instrucțiuni clare că e o carte pentru copii școlari și nu e potrivită pentru pitici de 4 ani și jumătate, cum e frățiorul ei. Dar după fiecare poezie se distra copios și întreba – „Asta pot să i-o citesc și lui? Cred că ar înțelege, mami, te rog, lasă-mă să i-o citesc, uite ascultă și tu„… și îmi citea poezia și mie, eu fiind la volan. Ne-am prăpădit de râs până acasă așa că… Până la urmă i-a citit-o pe toată, așa pe rând, pentru că … râdea așa de cu poftă la fiecare lectură încât piticul cerea să fie…

Ce mă face pe mine să fiu eu, cel care sunt? este o întrebare pe care învățăm să o analizăm și adresăm, de obicei, mult mai târziu în viață. Însă unchiul Shelby, cum îi place autorului să se numească, îi provoacă pe copii să facă acest lucru. Este prima carte pentru copii scrisă de el, și e una tare drăguță. Am citit-o singură într-o seară, pentru că nu am putut să o las din mână. Acțiunea e atât de incitantă, încât te prinde și cu greu mai scapi. Un leu tânăr, fără nume, foarte curios, a vrut să afle ce e acela un vânător. Când a aflat, a fost oarecum dezamăgit că nu s-a putut înțelege cu el, l-a mâncat, i-a luat pușca și apoi, în decurs de câțiva ani, a învățat să tragă. Apoi ajunge în lumea oamenilor, primește un nume, și, încet-încet, se domesticește. La final e puțin confuz dacă e leu sau om, dacă e fericit sau nu… Povestea protagonistului, un leu iubitor de bezele, este spusă cu mult umor delicios pentru mici și mari deopotrivă. Învățăm despre curiozitate, perseverență și hotărâre, compromisuri, dorințe, relații dintre oameni, toate acestea fiind cuprinse în cuvinte simple, glume plăcute, dialog…

Cartea am găsit-o la bibliotecă. Era scoasă de pe raft de cineva și m-a intrigat. Pare destul de …. neapetisantă după copertă. E foarte simplă, roșie și cu titlul scris cu litere strâmbe și albe… Titlul e oarecum ațâțător, dar … Nimica-Toată? Oare chiar ar putea fi ceva interesant? Am deschis cartea și atunci i-am descoperit acel ceva ce o face specială, identitatea ei. Am citit primul capitol acolo, la bibliotecă pe scăunele și am hotărât toți trei ca e o carte ce merită luată acasă. Cartea are textul foarte ingenios așezat în pagină. Fiecare pagină e diferită, cu text mai adunat sau mai împrăștiat, cu text scris în valuri, cu caractere mai mici sau mai mari, cu pagini albe sau colorate. Am mai citit cărți cu caractere diferite și, de cele mai multe ori, acest lucru este obositor. Dar aici se utilizează același font în toată cartea, ceea ce oferă acea senzație de confort, pe lângă surpriza formatului paginilor. Imaginile sunt ample și pline de amănunte. Fiind o carte pentru citittorii începători, îmi place că are destule ilustrații pentru a susține interesul. Personajele sunt desenate având caracteristicile principale oarecum exagerate, mie nu îmi place stilul în mod deosebit, dar…

Voiam să vă povestesc cum am aflat noi de această carte minunată, dar m-am răzgândit :). O să vă povestesc direct despre „Ghici cât de mult te iubesc”. Am comandat cartea pentru a o avea în biblioteca proprie, deoarece consider că e important ca un copil să aibă propria bibliotecă, propriile cărți pe care să le poată îngriji, îndrăgi, răsfoi, respecta, citi, ori de câte ori dorește. Am îndrăgit-o înainte de a o deschide. Coperta atrage prin ilustrația înduioșătoare, care îndeamnă la iubire. „Ghici cât de mult te iubesc” se citește la culcare, în brațele mamei sau a tatălui, la trezire și în orice moment al zilei, în care puiuțul tău simte nevoia. Se crează o legătură între personajele cărții, părinte și copil. Copilul începe să viseze, să își exprime sentimentele de iubire, să îi arate părintelui cât de mult îl iubește. Părintele poate să își arate iubirea, să înteleagă ca nu e nimic greșit în a arăta copilului iubire necondiționată. Am citit si recitit povestea, ne-am jucat, ne-am arătat iubirea, am chicotit, am sărit, am inventat modalități noi de a ne spune „Te iubesc”.   Cartea prezintă într-o manieră candidă și amuzantă, jocul de dinainte de culcare al iepurașilor…

Primul volum din seria „Copacul Depărtărilor” ne-a atras prin coperta colorată, care promitea o carte interesantă. Inițial am cumpărat cartea pentru a o face cadou unei fetițe de 6 anișori, dar băiețelul meu de 4 ani jumate nu voia să o lase din mână. Așa că, seara înainte de culcare am început o călătorie fascinantă împreuna cu Beth, Frannie și Joe, personajele principale ale aceste cărți. Am descoperit Pădurea Fermecată văzută prin ochi de copil și abia așteptam să citesc următoarele capitole. Mărturisesc, că după ce citeam aproximativ 3 capitole pe seară, am ajuns să vreau sa aflu eu ce tarâm minunat o să fie în vârful Copacului Depărtărilor în capitolele următoare. Descriere Dacă credeai că ai citit toate cărţile despre copaci fermecaţi şi păduri misterioase, te așteaptă o mare surpriza. Trei fraţi Beth, Frannie şi Joe au parte de aventura vieții lor în pădurea de lângă noua lor casă. Împreună cu ei, vei întâlni cele mai neobişnuite personaje pe măsură ce urci tot mai sus pe crengile Copacului Depărtărilor: domnul Barbă-Lungă, doamna Spălăceală, Moş Cratiţă, Lună-Plină și zâna Mătăsuţă. Personaje surprinzătoare, care-şi poartă magia… în buzunare! Aventura nu se oprește aici. În vârful Copacului Depărtărilor se află periodic un…

Am citit cu plăcere și mult interes, de aproximativ 5 ori, Pădurea Fermecată,  împreună cu băiețelul meu de 4 ani jumate. Ne-am despărțit cu greu de personajele acestei minunate cărți. Am desenat, pictat si lipit căsuțele lui Lună Plină, Mătăsuță, Morocănilă, apa doamnei Spălăceală și lunecuș-alunecușul. Doream cu ardoare să mai petrecem ore frumoase în compania lui Beth, Frannie și Joe. Așa că abia am așteptat să vină curierul cu noile aventuri din Magia Copacului Depărtărilor. Am citit pe nerăsuflate primele 3 capitole din volumul 2 al Magiei Copacului Depărtărilor ca să descoperim ce mai fac prietenii noștrii. Am aflat că, in această aventură se alătură încă un băiețel Rick, pentru care, descoperirea Pădurii Fermecate și a Copacului Depărtărilor este o adevărată încântare, așa cum a fost și pentru noi. Cartea are ilustrații puține pentru a lăsa imaginația copiilor să zburde. Îți încântă sufletul prin poveste, aventură, umor de situație și limbaj. Dragul de Moș Cratiță este un personaj fermecător, puțin surd și care aude doar când vrea. Dialogul cu el este de un umor debordant. Am citit și recitit pasajele în care Moș Cratiță devine iepuraș de jucărie și se plimbă cu mașina spre casa lui Um-Bum-Bum. Te las…