Ce nu mi-a plăcut
- stereotipia rolurilor sociale si familiale ale personajelor
- limbajul frunzos al vrajitoarei
- lipsa de consistenta a personajelor
- lipsa de umor
Eram in goana dupa ‘carti cu printese’, asa ca Printesa Rozmarin a intrat pe lista de cumparaturi cu pret redus si transport gratuit. Cele doua beneficii cumulate ma consoleaza oarecum, dar tot regret ‘bonusul’ care-a venit odata cu cartea: o vrajitoare sloboda la gura si cu atata patos in balacareala, c-ar trebui s-o cheme ‘Biiip’.
Printesa Rozmarin e fiica aventuroasa a unui rege care „are o indeletnicire foarte serioasa” cand coduce regatul si care sta la masa familiei cu ziarul alaturi, precum si a unui personaj feminin care „se pricepe la plantarea rozmarinului mai bine decat oricine altcineva din regat” si care isi poarta cu demnitate coroana de aur in vreme ce sta la cratita.
Ca orice copil care are norocul sa se plictiseasca, Printesa Rozmarin nu rateaza ocazia de a trece peste cuvantul alor sai si de a explora interzisa padure vrajita de indata ce descopera ca gradina de rozmarin a mamei sale a fost devastata. Aventura o imprieteneste cu niste ursi marsupiali roz ce miros a zmeura si-o transforma in eroina care bifeaza sistematic toate victoriile posibile.
In ciuda rozului de prajitura spumoasa in care e imbracata, previzibil, Printesa Rozmarin, micuta fata regala este un caracter complet eclipsat de personajul negativ – vrajitoarea Iedera. Departe de a fi raul necesar care sa finiseze educatia si formarea printesei in drumul ei initiatic prin lumea larga, Iedera impresioneaza doar prin repertoriul aparent inepuizabil de epitete neceremonioase si de imprecatii pline de patima. M-as fi asteptat ca o vrajitoare asa de vibranta sa fie mai perseverenta in urmarirea printesei care ii saboteaza potiunea magica, dar se fasaie rapid si ramane dezamagitor agatata printre ultimele pagini ale povestii.
– Ce neghioaba creatura roz, pacostea asta sacaitoare de afara, bombane Iedera in sinea ei. […] Mata spurcata si broasca otravita, cine mi-a stricat bautura magica? blestema vrajitoarea si se rasuceste pe calcaie, apoi o descopera pe Rozmarin.
– Tu…, pitica sfrijita, mi-ai stricat bautura magica. Pe toti tantarii nemilosi si broastele veninoase, vei plati! striga Iedera si se repede spre Rozmarin.
Desi e bine legata intre doua coperti cartonate, povestea este fara cap si fara coada, cu un fir narativ dezlanat, care reuseste doar sa scandalizeze prin replicile personajului negativ si nu poate fi salvata de intentia firav educativa din finalul care pretinde ca toata pierderea de vreme e, de fapt, o poveste despre legarea de noi prietenii.
Autor si ilustrator: Betina Gotzen-Beek
Traducator: Marilena Iovu
Format: A4
Anul aparitiei: 2016
Numar de pagini: 40
Editura: Univers Enciclopedic Junior
Cumpara cartea cu reducere de aici.
No Comments