Cine nu a citit măcar una dintre schițele cuprinse în volumul lui Emil Gârleanu „Din lumea celor care nu cuvântă”? În acest volum sunt relatate, cu multă sensibilitate, întâmplări alegorice din viața gâzelor, păsărilor, animalelor și plantelor, a vietăților mărunte. Grivei, Musculița, Gândăcelul, Călătoare…, Cioc! Cioc! Cioc!, În curtea mea, Când stăpânul nu-i acasă!, sunt doar câteva din titlurile schițelor cuprinse în acest volum. Descendent al unei familii de răzeşi şi fiu de colonel, Emil Gârleanu s-a născut la Iaşi, pe 5 ianuarie 1878. Şi-a petrecut copilăria în oraşul natal, oraş pe care nu-l va uita şi-l va evoca în opera lui împreună cu „chipuri de demult, chipuri dragi ale copilăriei”. Fire visătoare, dotat cu o sensibilitate deosebită, Emil Gârleanu se dedică literaturii, încă de pe băncile şcolii. Şi-a făcut debutul în 1900, în paginile revistei „Arhiva” din Iaşi, cu poezia „Iubitei”. A devenit apoi redactor al revistei „Făt Frumos” din Bârlad şi colaborator la „Convorbiri critice”, „Sămănătorul” şi altele, în paginile cărora a publicat o bună parte din scrierile sale. Împreună cu Dimitrie Anghel şi Şt. O. Iosif, a înfiinţat la Bucureşti, Societatea Scriitorilor Români (1908), devenind în 1911 preşedintele ei. Emil Gârleanu a desfăşurat şi o activitate importantă…
Elena Farago este poeta care a scris multe poezii pentru copii,poeta ale cărei creații le-am învățat fiecare dintre noi, la grădiniță sau la școală, și amintim aici titlurile celor mai cunoscute și mai iubite poezii ale ei, „Cățelușul șchiop”, „Gândăcelul”, „Cloșca”, „Sfatul degetelor” și „Motanul pedepsit”. S-a născut pe 29 martie 1878 la Bârlad în familia Francisc și Anastasia Paximade. În anul 1890 a rămas orfană de mamă și a fost nevoită să se ocupe de îngrijirea surorilor mai mici. În 1895 Elena a rămas și fără tată, ceea ce a dus la plecarea ei la București, unde a locuit la un frate mai mare. S-a angajat ca guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale, unde a luat contact cu literatura clasicilor. Tot aici l-a cunoscut pe Francisc Farago, cel care avea să-i devină soț. Elena Farago a debutat în 1898 cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. În 1902 publică prima poezie în ziarul România muncitoare. În anul 1906, Elena Farago publică primul său volum de poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga. Din 1907 se stabilește la Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale acestui an, iar din cauza afilierii ei la mișcarea țărănească a fost arestată…