Elvira Bogdan și Talismanul de Safir

Elvira Bogdan a fost o prozatoare și traducătoare română, care a dedicat multe din scrierile sale copiilor și tinerilor.

Elvira Bogdan s-a născut exact acum 113 ani, la 13 septembrie 1904, la București, în familia institutorului Gheorghe Moldoveanu. A absolvit, la Bucureşti, liceul (1928) şi Facultatea de Litere şi Filosofie (1931). Urmează apoi cursuri de specializare la Paris, unde obţine şi o diplomă la Sorbona (1934). A fost profesoară de liceu (1932-1940), funcţionară la Direcţia Presei (1940-1946), bibliotecară în cadrul Ministerului Sănătăţii (1948-1952) şi translatoare la Comitetul Geologic (1952-1956).

A debutat în 1928, cu articole în ziarele „Adevărul” şi „Dimineaţa”, iar editorial, în 1931, cu volumul de poveşti pentru copii, intitulat Talismanul de safir, sub pseudonimul Alice Basarab, pe care îl mai foloseşte ca iscălitură şi pentru volumele Vieţi minunate (1939), Fii fericită, Doamnă (1942) etc.; un alt pseudonim este Sulfina Borangic. În această perioadă, în paralel cu activitatea literară, este redactor la „Neamul românesc pentru popor” (1931) şi directoare a revistei „Mariana” (1942-1944).
A fost membră a Academiei Tiberine din Roma, membră a Societăţii Oamenilor de Litere din Paris, membră-societară a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Franceză din Paris. De-a lungul carierei, i-au fost decernate numeroase premii la festivaluri internaţionale de carte: medalia de aur la Festivalul Internaţional de Carte de la Nisa (1976,1978,1979), statueta „L’Aiglon d’Or” (1980).
După război, colaborează mai ales la reviste pentru copii şi tineret. Acestui public îi este destinată, cu precădere, mare parte a lucrărilor autoarei: Domniţa Ruxandra (1969), roman istoric, în descendenţă sadoveniană, Aurora, mireasa soarelui (1969), basm cult, în care se resimte influenţa scrierilor lui Andersen, Mirela cu vocea de aur. Glorioşii (1981), cuprinzând povestiri variate tematic, cu personaje desprinse fie din realitatea înconjurătoare şi proiectate într-o lume fabuloasă, fie din istorie, de la Burebista până la Ioana d’Arc şi Ecaterina Teodoroiu. O altă categorie de scrieri o constituie cărţile de călătorie: Castelele Loirei. Viaţa de glorie şi strălucire din trecutul Franţei (1947) şi Prin Italia, patria artei (1976).

Cea mai cunoscută dintre scrierile sale rămâne Talismanul de safir, o carte minunată care a luminat copilăria mai multor generații, al cărei personaj principal este o fetiță pe nume Mioara care călătorește, cu ajutorul magicului talisman de safir, în timp și spațiu, în diverse civilizații și epoci istorice (Egiptul faraonic, curtea marilor regi ai Franței, epoci diferite din istoria tărilor românești: cea a lui Ștefan cel Mare sau Constantin Brâncoveanu etc.). Având un scop profund educativ și moralizator, povestea este de o frumusețe covârsitoare, plină de optimism și numeroase învățăminte. Cărticica așteaptă cu mult drag și alte generații de copii să patrundă, cu bucurie și emoție, în lumea ei minunată…

Elvira Bogdan a încetat din viață la 3 mai 1987.

Opera literară

Talismanul de safir, prefaţă de N. Iorga, Bucureşti, 1931;
Vieţi minunate, Bucureşti, 1939;
Fii fericită, Doamnă, Bucureşti, 1942;
Castelele Loirei. Viaţa de glorie şi strălucire din trecutul Franţei, Bucureşti, 1947;
Domniţa Ruxandra, prefaţă de Victor Eftimiu, Bucureşti, 1969; ediţia (Le Grand amour de la Princesse Ruxandra), Bucureşti, 1977;
Aurora, mireasa soarelui, Bucureşti, 1969;
Prin Italia, patria artei, prefaţă de Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 1976;
Mirela cu vocea de aur. Glorioşii, Bucureşti, 1981.