Cine nu a citit măcar una dintre schițele cuprinse în volumul lui Emil Gârleanu  „Din lumea celor care nu cuvântă”?  În acest volum sunt  relatate, cu multă sensibilitate,  întâmplări alegorice din viața gâzelor, păsărilor, animalelor și plantelor, a vietăților mărunte. Grivei, Musculița, Gândăcelul, Călătoare…, Cioc! Cioc! Cioc!, În curtea mea, Când stăpânul nu-i acasă!, sunt doar câteva din titlurile schițelor cuprinse în acest volum.

Descendent al unei familii de răzeşi şi fiu de colonel, Emil Gârleanu s-a născut la Iaşi, pe 5 ianuarie 1878. Şi-a petrecut copilăria în oraşul natal, oraş pe care nu-l va uita şi-l va evoca în opera lui împreună cu „chipuri de demult, chipuri dragi ale copilăriei”.

Fire visătoare, dotat cu o sensibilitate deosebită, Emil Gârleanu se dedică literaturii, încă de pe băncile şcolii. Şi-a făcut debutul în 1900, în paginile revistei „Arhiva” din Iaşi, cu poezia „Iubitei”. A devenit apoi redactor al revistei „Făt Frumos” din Bârlad şi colaborator la „Convorbiri critice”, „Sămănătorul” şi altele, în paginile cărora a publicat o bună parte din scrierile sale. Împreună cu Dimitrie Anghel şi Şt. O. Iosif, a înfiinţat la Bucureşti, Societatea Scriitorilor Români (1908), devenind în 1911 preşedintele ei. Emil Gârleanu a desfăşurat şi o activitate importantă la Teatrul Naţional din Craiova (1911-1914), în calitate de director. A fost un entuziast animator cultural şi un fin cunoscător al naturii.

Primul său volum de proză a văzut lumina tiparului în 1905, cu titlul ”Bătrânii” – schițe din viața boierilor moldoveni. După cartea de debut urmează volumele: „Cea dintâi durere” (1907), „Odată” (1907), „Într-o noapte de mai” (1908), „1877 – schiţe de război” (1908), „Punga” (1909), „Trei vedenii” (1910), „Nucul lui Odobac” (1910), „Amintiri şi schiţe” (1910), „Din lumea celor care nu cuvântă” (1910), iar postum, „Visul lui Pillat” (1915), „O lacrimă pe-o geană” (1915) şi „Privelişti din ţară – schiţe, însemnări” (1915).

Opera cea mai reprezentativă, cea care a făcut celebritatea de scriitor a lui Emil Gîrleanu, este volumul de schiţe şi povestiri „Din lumea celor care nu cuvântă”, volum dedicat fiicei sale Rodica. Impunându-se ca un observator fin şi gingaş al universului domestic, Emil Gârleanu întocmeşte aici „monografii” ale necuvântătoarelor, de la animale domestice, la vegetale şi gâze.

Emil Gârleanu se stinge din viaţă la 2 iulie 1914, la Câmpulung Muscel.

Volumul „Din lumea celor care nu cuvântă” se poate cumpăra de aici.