Citește, visează, crești!

Hans Christian Andersen a fost scriitor și poet, rămânând celebru în special pentru poveștile sale. El s-a născut la Odense, Danemarca, marți, 2 aprilie 1805 Printre cele mai cunoscute povești ale sale se numără „Crăiasa Zăpezii”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului” și „Rățușca cea urâtă”. În timpul vieții Andersen a fost celebrat de regalitate și aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga Europă. Basmele sale au fost traduse în peste o sută de limbi și continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume. Din 1967, Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret este celebrată în toată lumea pe data de 2 aprilie, ziua de naştere a celui mai îndrăgit autor de basme, Printre cele mai faimoase povești ale sale sunt: •    Prințesa și mazărea (cunoscută și ca Adevărata prințesă) – 1835 •    Degețica – 1835 •    Cutia cu iască – 1835 •    Mica sirenă – 1836 •    Hainele cele noi ale împăratului – 1837 •    Lebedele – 1838 •    Soldățelul de plumb – 1838 •    Turma de porci – 1841 •    Ole-Lukøie – darul– 1844 •    Privighetoarea – 1844 •    Rățușca cea urâtă – 1844 •    Clopotul – 1845 •    Pantofiorii cei roșii – 1845 •    Crăiasa zăpezilor – 1845 •    Familia fericită – 1847 •    Micul Tuk – 1847 •    Casa Veche – 1847 •  …

Mihail Sadoveanu  a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani.    Mihail Sadoveanu s-a născut la  5 noiembrie 1880, la Pașcani, în estul Moldovei. Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu (d. 1921) din Oltenia, și Profira Ursache (d. 1895), fată de răzeși analfabeți, din localitatea Verșeni. Părinții nefiind căsătoriți, paternitatea scriitorului și a fratelui său Dimitrie (mort de scarlatină în 1888) au fost recunoscute abia în anul 1891. Familia își avea originile în Sadova, conform numelui ales, adoptat de aceasta abia în 1891.  Urmează gimnaziul „Alecu Alecsandru Donici” la Fălticeni. Începând cu anul 1887, Sadoveanu face școala primară la Pașcani. Profesorul său preferat, dl. Busuioc, a fost cel care l-a inspirat să scrie colecția de povești Domnu Trandafir. În timp ce studia la gimnaziu, în 1897, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțînd, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază Dreptul. Debutează în revista bucureșteană „Dracu” în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia „Viața nouă” alături de Gala Galaction, N.D….

Călin Gruia (pseudonimul literar al lui Chiril Gurduz) s-a născut la  21 martie 1915, în localitatea Trifeşti, judeţul Orhei, Regatul României. Este fiul Alexandrei şi al lui Vartolomeu Gurduz, ţărani. Urmează şcoala primară în satul natal şi termină apoi Şcoala Normală din Orhei (1936). Un timp lucrează ca învăţător în Tvardiţa, din judeţul Tighina, şi la Umbrăreşti. Concentrat ca ofiţer în rezervă, este trimis pe frontul de Răsărit (1941-1944) şi cade prizonier, rămânând în lagăr până în 1948. Din 1951 Călin Gruia devine redactor al emisiunilor literare pentru copii din cadrul Radiodifuziunii Române. Debutează cu versuri în 1938, la revista „Speranţa” (Orhei), iar prima carte, placheta Litanii de seară, îi apare în 1942. A colaborat la reviste din Chişinău, „Basarabia literară”, „Roza”, şi la cele pentru copii din Bucureşti: Arici Pogonici, Luminița, Cutezătorii. Cu toate că începuturile literare ale lui Călin Gruia se leagă de poezie, când revine în viaţa literară se va dedica scrisului pentru copii, prima lui culegere de poveşti fiind Nucul lui Toderiţă, tipărită în 1952. Harul basmelor, odată descoperit, se va revărsa necontenit într-o mulţime de snoave, poveşti, basme, legende, poeme versificate, toate alcătuind o lume fermecată, care atrage – dacă nu acaparează – publicul mai tânăr sau mai vârstnic, prin amestecul reuşit…

  Gellu Naum este unul dintre cei mai îndrăgiți autori români de literatură pentru copii. A fost poet, prozator și dramaturg, fiind considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european. Gellu Naum s-a născut la 1 august 1915, la București, fiul poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești și al soției acestuia, Maria Naum, născută Rosa Gluck. În 1926 intră la liceul Dimitrie Cantemir din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în revista Cuvântul. A studiat filosofia la București (1933-1937), apoi merge la Paris pentru aprofundarea studiilor. Se remarcă pentru curentul suprarealist pe care îl susține, mai cu seamă după crearea grupului suprarealist in 1941, format din Naum și alți oameni de cultură români: Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu și Paul Păun. Se reîntoarce în țară unde regimul comunist nu îi permite propagarea acestor idei și se apropie de literatura pentru copii. În anii ’50 și ’60, publică mai multe cărți de literatură pentru copii (precum mult apreciata Carte cu Apolodor), scrie, pe ascuns, poeme suprarealiste (de exemplu, poemul din 1958 Heraclit). Traduce mult din autorii René Char, Denis Diderot, Samuel Beckett,…

  Elvira Bogdan a fost o prozatoare și traducătoare română, care a dedicat multe din scrierile sale copiilor și tinerilor. Elvira Bogdan s-a născut exact acum 113 ani, la 13 septembrie 1904, la București, în familia institutorului Gheorghe Moldoveanu. A absolvit, la Bucureşti, liceul (1928) şi Facultatea de Litere şi Filosofie (1931). Urmează apoi cursuri de specializare la Paris, unde obţine şi o diplomă la Sorbona (1934). A fost profesoară de liceu (1932-1940), funcţionară la Direcţia Presei (1940-1946), bibliotecară în cadrul Ministerului Sănătăţii (1948-1952) şi translatoare la Comitetul Geologic (1952-1956). A debutat în 1928, cu articole în ziarele „Adevărul” şi „Dimineaţa”, iar editorial, în 1931, cu volumul de poveşti pentru copii, intitulat Talismanul de safir, sub pseudonimul Alice Basarab, pe care îl mai foloseşte ca iscălitură şi pentru volumele Vieţi minunate (1939), Fii fericită, Doamnă (1942) etc.; un alt pseudonim este Sulfina Borangic. În această perioadă, în paralel cu activitatea literară, este redactor la „Neamul românesc pentru popor” (1931) şi directoare a revistei „Mariana” (1942-1944). A fost membră a Academiei Tiberine din Roma, membră a Societăţii Oamenilor de Litere din Paris, membră-societară a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Franceză din Paris. De-a lungul carierei, i-au fost decernate numeroase premii la festivaluri…

     Dragi prieteni, am revenit după o perioadă destul de lungă, să vă fac cunoștință cu scriitori care au scris pentru copii. Sigur ați auzit de Păcală, nu-i așa? Poate ați văzut filmul sau ați citit snoave cu Păcală și Tândală. Astăzi vă voi vorbi puțin despre Petre Dulfu-părintele literar al lui Păcală. Petre Dulfu a fost unul dintre cei mai importanți scriitori maramureșeni, autor de basme și snoave, pedagog, traducător și doctor în filozofie. El  s-a născut la 10 martie 1856, în comuna Tohat din județul Maramureș. Petre Dulfu și-a început studiile la Baia Mare, apoi a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie. După terminarea studiilor, a trecut Carpații și s-a stabilit în București, desfășurând o bogată activitate literară și didactică până la sfârșitul vieții. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici și apoi în casa cunoscutului pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari personalități culturale: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, Alexandru Odobescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea. Profesează ca dascăl la școala normală de învățători și la școala normală de fete “Elena Doamna” din București.   A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. Debutează în revista Familia, condusă de Iosif Vulcan, in anul 1873,…

  Dragii mei vă aduceți aminte de Heidi, fetița munților și de cât de mult ne bucuram privind filmul de desene animate despre Heidi? Autoarea romanului Heidi este Johanna Spyri, o scriitoare elvețiană (de limbă germană), autoare de cărți pentru copii. Johanna Spyri s-a născut in localitatea Hirzel, la 12 iunie 1827. Numele ei la naștere era Johanna Louise Heusser. Era nepoata unui pastor reformat și fiica unui medic, al patrulea din cei 6 copii ai familiei. Și-a petrecut copilăria într-un sat din apropierea munților falnici din Elveția. Viața liniștită de lângă munte, respectiv din sat, a fost o sursă de inspirație pentru ceea ce a scris în decursul vieții. La 15 ani a plecat la Zürich, unde a studiat pianul și limbile străine. În 1844 a mers pentru un an la Yverdon pentru a învăţa limba franceza. S-a întors apoi în satul natal, unde și-a ajutat mama să le crească pe cele două surori mai mici. În 1852, Johanna Spyri Heusser s-a căsătorit cu Bernhard Spyri, un avocat. În timp ce trăiau în orașul Zürich a început să scrie despre viața în țară. A debutat la 44 de ani, in 1871, cu o povestire numită A Leaf on Vrony’s Grave / O frunză pe mormântul lui Vrony,…

De peste un secol, copiii din întreaga lume sunt fascinaţi de tărâmul din Oz imaginat de  Frank L.  Baum, un important scriitor american de cărți pentru copii, celebru în special pentru cartea Vrăjitorul din Oz (1900) și alte treisprezece cărți bazate pe aceasta și cu acțiunea tot pe Tărâmul din Oz. Tărâmul respectiv, ce conținea patru regiuni conduse de un rege, se mai numea și Orașul de Smarald din Oz. Frank L. Baum s-a născut la 15 mai 1856, in Chittenango, New York, S.U.A. și a fost crescut la o ferma din Syracuse, New York. În 1868 a fost înscris la Academia Militară Peekskill, a fost retras dupa 2 ani. Tatăl său era un prosper om de afaceri și la 14 ani i-a cumpărat o tipografie. A început să editeze propria revistă, The Roselawn Home Journal, apoi The Empire și The Stamp Collector. S-a orientat apoi spre creșterea păsărilor de curte și a publicat revista The Poultry Record. Aproape de vârsta majoratului a devenit interesat de teatru și a jucat Hamlet la teatrul deţinut de tatăl său, iar în 1881 avea loc premiera spectacolului muzical Maid of Arran, cu libretul și muzica scrise de el, care a impresionat criticii. A debutat…

Oare câți dintre noi știm că Regina Maria a României a fost autoarea unor povești minunate pentru copii? Maria, cea care va deveni Regina României Mari, alături de Regele Ferdinand, s-a născut în țara cețurilor dese, Marea Britanie, la 3 octombrie 1875. Locul unde a văzut lumina zilei este Eastwel Prk, în Comitatul de Kent, un sălaș de țară pitoresc, un mediu romantic de natură și de trecut, care pare desfăcut dintr-un roman istoric al lui Walter Scott. Părinții săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.  Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Eastwell Park, comitatul Kent. Despre frumusetțea strănepoatei de regi și împărați, omul politic român Ion Gheorghe Duca în lucrarea sa, „Amintiri politice”, afirma: „Regina Maria este o ființă de care trebuie să te sfiești. Este strălucitoare la fizic, ca și la moral, încât iți ia văzul, nimeni nu o poate întrece. Frumoasă de o frumusețe încântătoare, nu cred să fi fost în Europa multe femei care să se fi putut asemui cu dânsa. Inteligentă, fermecătoare, plină de talent pentru pictură, pentru…

  Nina Cassian, pe numele primit la naștere, Renée-Annie Cassian-Mătăsaru,  s-a născut la 27 noiembrie 1924, la Galaţi, în familia unui funcţionar.  Între 1926-1935 s-a aflat împreună cu familia ei la Braşov, unde a urmat şcoala primară şi a început liceul. Din 1935, stabilită odată cu ai săi la Bucureşti, şi-a continuat studiile secundare la Institutul Pompilian. În 1940 îi trimite, prin tatăl său, un caiet cu versuri lui Tudor Arghezi, care dă verdictul: „Talent incontestabil.” Nu este singurul domeniu artistic de care se simte atrasă. Ia lecţii de desen, de actorie, de pian şi compoziţie muzicală. Frecventează cercuri intelectuale de stânga și intră la vârsta de 16 ani în organizația Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând „să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc.” În februarie 1944, Renée Annie a debutat, în ziarul „Ecoul”, cu traduceri din Georges Rodenbach și din Christian  Morgestern. Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste „La scara 1/1”,  atacat violent de critica oficială în cursul anului 1948, ca exemplu de „poezie decadentă”.  În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa ei, începe să scrie treptat și poezie proletcultistă. „După un ocol de aproximativ opt ani”,…