Supărarea lui Arthur – Hiawyn Oram, Satoshi Kitamura

27 mai 2016 Carmen Mihalca

10

idee si text

10.0 /10

ilustratii

10.0 /10

poveste

10.0 /10

traducere

10.0 /10

calitate ediție

10.0 /10

Ce mi-a plăcut

  • ilustrațiile extrem de bine realizate
  • textul scurt pe pagina, ce iți permite să conștientizezi sentimentul

Ce nu mi-a plăcut

  • Arthur se trezește singur pe Marte

Supararea lui ArthurCartea ne-a atras prin copertă și am decis că trebuie citită. Am împrumutat-o de la Biblioteca Octavian Goga din Cluj, împreună cu „Elmer și monstrul” și „Cometă în Momilandia”, despre care o să vă povestesc cât mai repede.

„Kitamura este unul dintre cei mai originali şi mai rafinaţi ilustratori de cărţi pentru copii din lume.” — Sunday Times

Și ce mare dreptate! Am răsfoit cartea în bibliotecă, pe holul bibliotecii și în mașină. Nu am reușit să pornim spre casă fără să o citim.

A fost odată un băiat pe nume Arthur, care nu voia să se ducă la culcare, ci voia să se uite la televizor. Dar mama lui nu-l lăsa.
„O să mă supăr”, a spus Arthur şi chiar s-a supărat.

Foarte, foarte tare…

Toată furia lui Arthur se transformă, îl transformă și transformă totul în jur. Se declanșează furtuna cu tunete și fulgere. Cartea este foarte vizuală prin text, dar mai ales prin imagini.

Si nimeni, nu reușeste să îl liniștească. Arthur se trezește la final, singur pe o bucățică din Marte, întrebându-se de ce era furios.

Textul are mai puțin de 200 de cuvinte, dar impactul este major și de fiecare dată când cineva se înfurie mă gândesc la această cărticică.

Cartea este o propunere perfectă pentru un copil de 5 ani și îl ajută să înțeleagă puterea furiei.

Ea ne învață deopotrivă pe noi adulții, cât și pe copii, atât prin text, dar mai ales prin ilustrațiile foarte detaliate, că tantrumurile sunt periculoase, necesare și benefice.
Ce m-a surprins în carte este calmul celor care încearcă să îl liniștească. Mama, tata, bunica și bunicul sunt toți calmi și chiar impasibili. Mi-aș dori să fiu așa când copilul meu se înfurie.

Ilustrațiile sunt atât de detaliat create, încât m-am surprins căutând detalii. Cred ca e o carte intreresantă și pentru un adolescent și poate fi interesantă și captivantă și pentru un adult.

Ce m-a surprins e stereotipia anilor în care a fost scrisă cartea(1982). Mama are șorț, tatăl citește ziarul și fumează, bunica servește ceai și tricotează, bunicul lenevește în pijama și fumează pipă. Tutunul este prezent în ilustrații, în reclame pe autobuz si panouri publicitate, tatăl și bunicul fumează….

Tutunul este un subiect interesant de adus în discuție.

Vă recomand să o citiți și recitiți cartea împreună cu copilul, bunicii, mătușile și unchii. Veți descoperi ce distrugeri mari poate crea furia, și că în final, după ce apele se calmează, nici nu vă veți aminti, de cele mai multe ori, de la ce a pornit furia.

An aparitie: octombrie 2015
Autor: Hiawyn Oram, Satoshi Kitamura
Categoria: Literatura Universala
Editia: Brosata
Editura: PANDORA
Format: 240×270
Nr. pagini: 32
Traducator: Luminita Gavrila
Varsta: 7-10 ani
Varsta: +10 ani

Comandă cartea de aici, aici sau aici.

 

Wrap Up

2 Comments

  • Anda 31 mai 2018 at 14:05

    Carmen, mi-am amintit de blogul asta si uite am petrecut deja vreo juma’ de ora citind recenzii de carti si facand planurile pentru urmatoarea comanda (si urmatoarea spargere de pusculita 😀 )

    Asa am ajuns si la Supararea lui Arthur, si mi se pare un subiect tare bun de adus la noi in biblioteca – dar ce nu inteleg din filmulet sau din recenzie, este … solutia pentru a potoli furia (sau ma rog, a nu o lasa sa distruga tot universul, ca in carte). Sau se presupune doar ca pornesti discutia cu copilul dupa ce ai citit cu el cartea? Altfel mi se pare ca mesajul e „furia tot creste, creste; e degeaba; e destructiva; dar nu stim cum s-o oprim”. Sau macar un mesaj cat de cat pozitiv, de genul „anger gets things done” sa inteleaga copiii de ce ne infuriem, si de ce e totusi bine sa ne ascultam furia (nu sa o „potolim” la suprafata si sa o bagam sub pres). Dar de fapt cred ca tot e OK cartea de adus subiectul in discutie, ca si punct de plecare pentru ideile astea.

    Si intr-adevar, de ce e copilul singur la final …?

  • Carmen Mihalca 16 iunie 2018 at 21:10

    Multumesc Anda pentru ca ne citesti. Din cate imi amintesc(a trecut ceva timp de cand am citit-o), cartea nu ofera solutii pentru calmarea furiei. Arata doar cat de distructiva e furia.
    Sper ca deja ati citit-o

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *