Citește, visează, crești!

Nu credeam să pot să povestesc vreodată cu încântare maximă despre vreo revistă. Dar, Fabulafia ne surprinde plăcut de fiecare dată. Mulțumim editurii Merlin Books pentru frumoasa surpriză. Am povestit despre primele numere din Fabulafia, pe scurt aici, dar aș vrea să vă ajut să descoperiți frumusețea fiecărui număr, așa că o să încerc să vă povestesc despre fiecare în parte. Fabulafia este o revistă-carte cu povești și povestiri ale unor autori și ilustratori români contemporani, în care veți descoperi o lume minunată și surprinzătoare. În primul rând remarcăm calitatea excepțională a revistei, hârtia coperților, a paginilor, culorile vii și atrăgătoare, un lucru foarte important pentru a atrage copilul spre carte și a-i trezi interesul în descoperirea poveștilor care se ascund printre rânduri. Cel de-al patrulea număr al revistei propune o rubrică nouă – Sonofabula -, dar şi o reîntâlnire cu deja cunoscutele „Puncte prin Artă”, „Franţuzeşte-te cu Popesco!”, „Learn Enghlish”, „Vocea Copiilor” sau „Funny Science”. Cuprinsul revistei seamănă cu un labirint, iar descoperirea fiecărei povești devine o aventură. Urmărim firul labirintului și hotărâm împreună cu copilul, la ce poveste, bandă desenată sau activitate să ne oprim. Chiar dacă este recomandată copiilor de 7-12 ani, eu o recomand cu mare încredere…

Am primit cartea cu emoție mare. Mi-a plăcut ideea că avea un protagonist inedit, o mică râmă, și figura ei de pe coperta e de-a dreptul adorabilă. Mulțumim editurii pentru carte. A venit cu o plăsuță de bumbac personalizată, autograf și un mesaj drăguț din partea autoarei. Cartea e frumoasă. Ilustrațiile sunt delicate, si urmăresc povestea aproape în totalitate. Povestea te ajută să te îndrăgostești de Oli, micuța râmă curajoasă, dar e greu sa ajungi la sfârșit… Am citit-o de mai multe ori și senzația e aceeași – cartea are prea multe povești. Așa că am câteva recomandări pentru a o folosi în mod plăcut. Pentru că, cu toate neajunsurile, tema principală este promovarea consumului de fructe și legume de către copii, lucru pe care ni-l dorim cu toții. Oli își începe povestea în ziua de azi, apoi urmează o lecție de evoluția speciilor, în care aflăm cum au ajuns râmele din apă pe uscat – dar de ce e Oli acolo? Nu e un pui de râmă? Apoi tot Oli se joacă cu dinozaurii, sărind din nou la actualitate destul de brusc – Oli bebeluș, primește instrucțiunile cu pericolele de azi de la mămica lui. Apoi începe, în sfârșit,…

E o poveste de citit în mașină, seara la culcare sau chiar în parc pe bancă. Tu unde citești copilului tău? Noi am împrumutat cartea de la Biblioteca Octavian Goga din Cluj. Citim 3 – 4 cărți împrumutate pe săptămână. Săptămana aceasta au fost pe listă „Elmer și monstrul”, „Supărarea lui Arthur” și „Cometă în Momilandia”.  Vă voi povesti despre toate pentru că ne-au plăcut foarte mult. Am început să citim Elmer și monstrul încâ din holul bibliotecii și am terminat-o în mașină. Pe băiețelul meu de 5 ani, îl interesa mult ce aventuri a mai avut Elmer, elefantul multicolor. Cu o săptămană înainte citisem „Elefantul Elmer”. Elefantul Elmer este diferit față de toți ceilalți elefanți din turmă. Chiar dacă ceilalți sunt grași, slabi, tineri, bătrâni, înalți sau scunzi ei sunt toți fericiți și gri. „Elmer era diferit. Elmer era multicolor. Elmer era galben și portocaliu și roșu și roz și violet și albastru și verde și negru și alb”. – Mami, el e și maro, dar în carte nu scrie! Elmer își dorea să nu mai fie diferit, să nu mai râdă ceilalți elefanți de el. Așa că, și-a vopsit pielea multicoloră în gri, pentru a se integra în…

Mi-am făcut un obicei din a cumpăra cărți pentru a le oferi cadou copiilor de ziua lor. Așa că, fiind în cautarea unui cadou pentru un băiețel de 6 ani mi-a atras atenția o carte ce promitea din copertă, o povestire interesantă. Luna prezentă pe copertă și titlul mi-au sugerat o poveste de citit seara, la culcare. Credeam că o să genereze aceleași sentimente de siguranță și drag în momentul citind-o și răsfoind-o cu puiul în brațe.   Am hotărât să cumpăr 2 exemplare, din care unul să îl păstram pentru a-l putea răsfoi iar și iar. Mă gândeam cu drag la sentimenele de iubire date de „Ghici cât de mult te iubesc”. Abia am așteptat să vină ora de poveste. „Te iubesc când ești puternic, te iubesc când ești slab, Cu tine alături, lumea e un loc drag. Te iubesc grozav, te iubesc în gura mare Le-arăt tuturor cât te iubesc de tare.” Ce mesaj tandru de iubire necondiționată!  Ilustrațiile ne arată un iepuraș și un ursuleț ce trec prin aventuri diverse pe parcursul unei zile. Toate aventurile sunt însoțite de mesajul de iubire repetat constant și cu ușoare rime.   Deși este o carte cu un mesaj candid…

Sunt multe cărți frumoase care au și povestea plăcută, iar aceasta este cu siguranță una una dintre ele. Ne-a plăcut atât de mult încât am citit-o de trei ori fără oprire. De ce? Întâi de toate, nouă ne plac mult cărțile frumos ilustrate. Iar aceasta este specială. Personajele prind viață pe pagini, imaginile fiind atât de expresive și urmărind povestea în cele mai mici detalii. Povestea e plină de umor fin, vorbind despre prietenie, familie și curiozitate. Mi-a plăcut mult organizarea familiei – fiecare are un rol, fiecare ajută cu ce poate. Cartea este foarte potrivită pentru a fi citită cu voce tare, având câteva dialoguri ce provoacă râsul celor mici. Dar are destul text pentru a putea fi citită și de cititori începători. Limbajul este potrivit pentru copii, mai puțin o expresie ce mi s-a părut cam ciudată – „Profesorul iși smulgea părul din cap”, frustrat fiind la un moment dat, expresie ce nu își are locul într-o carte pentru copii, și pe care o pun pe seama traducerii. Finalul e cât se poate de ațâțător – vă las să îl descoperiți singuri, dar noi chiar și a treia oară când am citit povestea am verificat ultima pagină, poate-poate…

Zilele trecute Vlad a ales-o de la biblioteca Comoara și am adus-o acasă. Așa am citit-o, nu o dată ci de două ori. Cartea spune o poveste plină de magie, despre magie. Ilustrații abstracte și surprinzătoare. Oarecum ciudate. Pe mine nu m-au inspirat prea tare, dar adaugă mister și farmec poveștii. Nu mi-a plăcut inițial, pentru că nu e o carte frumoasă după standardele mele, e foarte întunecată.  Dar nu lăsați prima impresie să vă înșele, cartea e foarte interesantă înauntrul ei, are pagini surpriză bine realizate. Tot nu aș alege cartea de pe raft, având atâtea cărți luminos ilustrate la îndemână, dar povestea fiind drăguță, pot să o citesc dacă copilul o cere, fără să mă deranjeze. O recomand în special pentru băieți, începând de la 5 ani. Chiar dacă nu cred în zâne, pot să creadă în magie. Descriere „In aceasta seara, spectacol de magie!“ Nici fratiorul Pete, nici micuta Mo nu cred in „trucurile“ marelui magician Abdul Kazam. Numai Leon este singurul care simte ca peste tot prin aer exista magie. Este singurul care crede. Odata ce veti deschide paginile acestei carti, veti porni in cea mai frumoasa calatorie, catre o lume care va va ului –…

Multă vreme nu am cumpărat această carte din cauza ilustrației de pe copertă. Ce poate să iasă dintr-un ou încondeiat? Dar când am văzut-o într-o librărie am luat-o să o răsfoiesc. Și am avut așa o surpriză de plăcută! Mulțumim editurii Cartea Copiilor, pentru că publică așa cărți minunate! Protagonistul este un iepuraș, dar care nu are legătură cu cel ce aduce cadouri (ceea ce mie mi-a plăcut foarte tare). Nu, acesta e un iepuraș obișnuit care, singur fiind, s-a bucurat mult de găsirea unui ou din care se auzea ceva mișcându-se. Cartea nu are printre personaje un ou încondeiat, cum se pare la prima vedere, ci un ou adevărat, mai exact unul din care va ieși un pui. Iepurașul încearcă să interacționeze cu oul, urmând ca apoi puiul din ou să facă același lucru… Povestea este frumos închegată și vorbește despre curiozitate, descoperirea lumii înconjurătoare, grijă, dorința de a avea un prieten, prietenie, primăvară.  Finalul e minunat, ca de altfel toată povestea. Ilustrațiile nu îmi plac în mod deosebit, mai ales cele de pe fundal. Personajele prind viață dar fundalul mereu diferit este încărcat și un pic agasant. Cu toate acestea, povestea e extraordinară, și v-o recomand cu drag,…

Am citit cu plăcere împreună cu băiețelul meu Aventura gărgăriței Suzette și am ramas cu o amintire drăguță despre dragostea dintre gărgărița Suzzete și mama ei. Am împrumutat cartea Cadoul Gărgăriței Suzette de la bibilotecă, pentru că nu mai aveam răbdare să o comandăm. Am citit-o în bibliotecă împreună cu băiețelul meu și am hotărât împreună că merită recitită. Bineînțeles că am recitit-o seara înainte de culcare. Ieri, fiind Ziua Internațională a Cărții, Grădina Botanică din Cluj Napoca a avut un eveniment „Ai o carte la tine, intri gratuit la Grădina Botanică” care ne-a bucurat tare mult. Așa că am luat Cadoul Gărgăriței Suzette și ne-am îndreptat să citim împreună cu florile, buburuzele și toate gâzele această carte minunată. Suzzete este o gărgăriță drăgălașă, care are acum 4 ani și jumătate și este deja la școală. Iar, împreună cu colegii săi este în căutarea cadoului perfect pentru mămica lor.  Băncile nu sunt reci și impersonale, ci fiecare gâză învață în propria lui floare. Cum să nu fii înduioșat de drăgălășenia acestei școli, și cum să nu îți dorești ca la 5 ani să mergi la școală? Fiecare copil lucrează cu avânt să creeze cadoul perfect pentru mamica lui. Suzzete, care…

Acum câțiva ani am regăsit cu bucurie poveștirile lui Octav Pancu-Iași, în Țaraundevinerierajoi, de la editura ASCR. Am fost încântată să recitesc copiilor mei povești pe care le auzisem când eram eu mică. Dar m-am abținut în a scrie o recenzie deoarece cartea nu se mai găsește… Dar, veste bună! A mai apărut o carte de același autor, cu povești încântătoare și despre ea am să va spun azi. Această ediție, Făt-Frumos când era mic, cuprinde o colecție de 51 de povești, dintre care peste 20 nu sunt cuprinse în Țaraundevinerierajoi. Octav Pancu-Iași a scris cărți pentru copii în anii 1950-1960, și a reușit să țină scrierile sale departe de influențele politice ale vremii. E drăguț că poveștile sunt scrise pentru copiii lui, majortatea cu morală subtil ascunsă printre cuvinte simple. Prima poveste din această antologie poartă o dedicație încântătoare „pentru frații Alexandru și Bogdan, dar și pentru alți frați și surori”. Poveștile sunt scrise într-un limbaj accesibil copiilor. Cuvintele curg pe pagini, e atât de plăcut să le citești cu voce tare încât e greu să te oprești. Dialogurile între copii surprind exact realitatea, având un umor deloc exagerat și foarte credibil. Temele abordate sunt situații banale din viața…

Voiam să vă povestesc cum am aflat noi de această carte minunată, dar m-am răzgândit :). O să vă povestesc direct despre „Ghici cât de mult te iubesc”. Am comandat cartea pentru a o avea în biblioteca proprie, deoarece consider că e important ca un copil să aibă propria bibliotecă, propriile cărți pe care să le poată îngriji, îndrăgi, răsfoi, respecta, citi, ori de câte ori dorește. Am îndrăgit-o înainte de a o deschide. Coperta atrage prin ilustrația înduioșătoare, care îndeamnă la iubire. „Ghici cât de mult te iubesc” se citește la culcare, în brațele mamei sau a tatălui, la trezire și în orice moment al zilei, în care puiuțul tău simte nevoia. Se crează o legătură între personajele cărții, părinte și copil. Copilul începe să viseze, să își exprime sentimentele de iubire, să îi arate părintelui cât de mult îl iubește. Părintele poate să își arate iubirea, să înteleagă ca nu e nimic greșit în a arăta copilului iubire necondiționată. Am citit si recitit povestea, ne-am jucat, ne-am arătat iubirea, am chicotit, am sărit, am inventat modalități noi de a ne spune „Te iubesc”.   Cartea prezintă într-o manieră candidă și amuzantă, jocul de dinainte de culcare al iepurașilor…