A început vacanța, timp liber mai mult, ne apucăm cu toții de citit mai mult. Am făcut o listă de lectură pentru vară, atât pentru Nico (11 ani), cât și pentru Vlad, care abia cum începe să citească. Dar nu mă pot abține să nu citesc și eu cu ei, măcar unele din minunatele cărți alese. Și despre unele sper să apuc să vă scriu și vouă.
O sută de rochii este o carte care, deși e scrisă în 1944, abordează o temă de actualitate și pentru copiii de azi. Povestea se petrece într-un mic orășel din Statele Unite. O fetiță dintr-o familie poloneză, mai săracă, vine la școală zilnic cu aceeași rochie albastră, învechită dar curată. Fetele râd de ea pentru că are un nume ciudat, locuiește într-o zonă săracă a orașului, și o tachinează zi de zi pentru că a avut curajul să se laude că are acasă nici mai mult nici mai puțin decât 100 de rochii. Când se anunță câștigătorii concursului de desen, copiii din sala 13 sunt uimiți de minunatele 100 de desene înscrise în concurs de Wanda, fiecare cu o rochie diferită. Dar tot atunci află că Wanda împreună cu familia s-au mutat din oraș pentru a căuta un loc unde copiii nu vor fi tachinați. Copiii din clasă sunt provocați astfel, să își analizeze comportamentul.
Eroinele din poveste se identifică cu cele trei roluri pe care copiii le joacă în interacțiunile ce au loc între ei. Unii (Peggy), se află în postura de agresor, care, din diverse motive, râde de unul din colegii de clasă. Alții (Wanda) sunt la capătul celălalt, fiind copilul ridiculizat de grupul popular din clasă, copilul a cărui suflet este rănit de răutățile aruncate spre el sau de indiferență. Totuși, majoritatea se află la mijloc (Maddie) – fiind mereu nevoiți să aleagă dacă râd și ei, stau deoparte fără a face nimic sau iau apărarea copilului rănit.
Acesta este o carte vorbește copiilor din oricare din aceste categorii, oricare copil poate vedea și înțelege perspectiva celuilalt. Scrisă pe un ton blând, plin de căldură și empatie, cartea nu acuză direct pe nimeni, doar analizează povestea fetei care a fost nevoită să se mute din oraș deoarece la școală se râdea de ea. Faptul că copiii au reușit să înțeleagă gravitatea acțiunilor lor și încearcă să repare stricăciunile făcute dă speranță. Nu e de mirare că această carte e distinsă cu Newbery Honor, are 4.08 steluțe pe Goodreads, se află pe lista de Cele mai bune 100 de cărți pentru copii compilată de Asociația Națională pentru Educație din Statele Unite, este mereu re-editată de 75 de ani și e iubită de copii.
Deși are o tentă tristă și abordează o temă mai incomodă, tonul întregii cplecat dintr-un oraș pentruărți este unul cald, plin de empatie și înțelegere pentru toți cei implicați. Ne provoacă la introspecție, la analiza situației, la discuții cu sens cu copiii. Povestea se termină într-o notă optimistă, ceea ce adaugă un plus de fantezie poveștii.
Cartea are și ilustrații, foarte frumoase, delicate și pastelate, are textul aerisit, se citește ușor (mulțumim pentru o traducere minunată). Este o carte frumoasă, din toate punctele de vedere.
Agresivitatea verbală și emoțională între copii, mai ales la școală, își face simțită prezența tot mai mult, provocând răni în sufletele copiilor. Agresiunea este de cele mai mult ori subtilă – tachinări, excluderea din joc, priviri superioare sau glume răutăcioase, luând apoi forme și mai directe.
O recomand cu drag, pentru copii de la 7-8 ani în sus, indiferent de care este rolul preponderent pe care copilul îl are în mica lor societate. Ar fi minunat sa fie pe lista de lecturi obligatorii in fiecare scoală, și cum nu este vă încurajez pe voi, părinților, să o oferiți copiilor.
Voi ați avut de-a face cu acest fenomen? Ce rol a avut copilul dvs? Cum ați rezolvat situația? Aștept cu interes comentariile voastre.
Lectură plăcuta!
Descriere
Wanda vine la școală în fiecare zi cu aceeași rochie albastră, decolorată, dar spune că are acasă o sută de rochii frumoase…
Ilustrator: Louis Slobodkin
Titlul original: A Hundred Dresses
Traducător: Lavinia Braniște
ISBN 9786067881325
No Comments