”Copilul tău vrea și are nevoie de educație financiară încă de la cea mai fragedă vârstă. Banii sunt prezenți în viața noastră încă de la naștere și avem nevoie de ei pe tot parcursul vieții. Avem nevoie să știm că banii nu sunt un lucru rău. Sunt unelte pe care le folosim pentru a trece cât mai senin și mai frumos prin viață. Banii nu sunt ochiul dracului, ci sunt deschizători de drumuri și oportunități. A înțelege cum să obții, să folosești și să înmulțești banii și apoi să-i pui la lucru pentru tine este un proces complex. E nevoie de ani de acceptare, de schimbare a credințelor limitative și de schimbare a mentalității la adulți. Așa că, de ce să nu creăm mentalități noi, și să nu mai încercăm să le schimbăm. A crește adulți capabili și cu mentalitate de învingător e mult mai ușor decât a educa la maturitate. Copilul tău are nevoie să crească cu credințe bune despre bani, economisire și investiții. Un adult independent se crește și se educă financiar încă de la vârste fragede.” Aceasta este contribuția mea la cartea Roxanei Bucur – 101 idei despre cum să faci educație financiară copilului tău, carte…
Am fost rugată acum câteva săptămâni să scriu o recenzie pentru trei cărți cu Lumea Lui Fram Ursul Polar! Am primit cartea Fram în lumea emoțiilor și a întunericului și cele două volume reeditate și rescrise din Fram Ursul Polar. Îl mai știți pe FRAM? E unul din prietenii copilăriei mele. Eu îmi amintesc foarte bine filmul pe care îl vedeam în alb-negru cu ursul cel haios și sufeream îngrozitor când I se întâmplă cate ceva. Ei bine, spre deosebire de film, cărțile sunt foarte frumoase și pun accentul pe emoții. Cărțile au picat la fix pentru că Sonia are uneori probleme în a dormi în camera ei din cauza fricii de întuneric. Prima parte a cărții lui Fram în lumea emoțiilor este chiar despre emoții, este prezentată sub forma unei povești scrise pe înțelesul copiilor de la 2 ani în sus, aș spune, sub formă de dialog între Fram și prietena lui, Ana. Nu vreau să dezvălui prea mult, însă pot spune doar că Sonia a fost captivată de dialogul simplu și clar, imaginile frumos colorate și modul în care mă maimuțăream eu :)). La finalul poveștii despre emoții sunt câteva jocuri pe care le puteți face cu copilașii…
Poveștile Pokapi sunt cărți de povești personalizate, ale căror personaj principal este chiar copilul tău. Am citit descrierea pe site-ul pokapi.ro și am hotărât să comand o carte personalizată pentru Alex. Am avut posibilitatea să personalizez cartea cu numele copilului, poza, trăsăturile (culoarea şi tipul părului) și să îi scriu o dedicație Cartea a ajuns frumos împachetată, gata să fie făcută cadou. I-am dat-o chiar de ziua mea. Nu se aștepta să primească un cadou, dar încântarea cu care a primit-0 și descoperirea pozei si a dedicației mi-au creat o amintire inestimabilă. A vrut imediat să o citească și mi-a citit-o cu voce tare. Ce încântare să vezi ca după atâția ani de citit împreună(adică eu citindu-i lui) a venit momentul să îmi citească el mie. Povestea este încântătoare, plină de detalii interesante și ușor de urmărit. Acțiunea se petrece în localitatea în care locuiește copilul și îl urmărește în călătoria lui de detectiv. Povestea este plină de aventuri despre prietenie, curaj, ajutorare și altruism. Vă las să o descoperiți singuri, căci este o carte care merită comandată și citită împreună cu copilul. O recomand pentru vârsta de 3-8 ani. Copilul o să vă întrebe mereu: Mama, tu ai scris…
„Numele meu este Bruno” este o poveste adevărată. Și puțin imaginată. Dar complet autentică. Ce îl face pe un câine unic? Ce îl deosebește de ceilalți câini? Ce își dorește cu adevărat? Afli toate aceastea, din biografia unui câine, povestită chiar de el. Povestea e impresionantă prin puterea pe care un animal de companie o poate avea în viața ta. Dacă ai un cățel, o pisică, un hamster sau orice alt animal de companie, această poveste te va emoționa. Dacă nu ai un animal de companie, această poveste o să te facă să îți dorești să adopți unul. Bruno este un câine adoptat. Povestea adapatării lui la viața de familie te pregătește pentru încercările pe care le poți avea dacă adopți un câine. Dar, te ajută să înțelegi și ce simte câinele tău: frică, curiozitate, iar frică, acceptare și multe altele. Dacă adopți un câine înveți și că viața lor e plină de aventură, de zbenguială, de bucurii, dar poate fi și foarte scurtă(comparativ cu a omului). Și, înveți că după ce câinele tău nu o să mai fie, el rămâne împreună cu tine, în amintirea ta. Așa că, adoptă un câine și schimbă o viață! De fapt, chiar două…
Ai umplut găletușa azi? – un ghid pentru fericirea cotidiană a copiilor, este una dintre cărțile pe care mi le doream de ceva vreme și era pe lista mea de dorințe de pe Bookdepository. Când am văzut-o pe raft la Bookstory nu mi-a venit să cred! Nici nu știam că a fost tradusă. Așa că am luat-o acasă și abia am așteptat să o citesc cu copiii. Cartea este una practică, ce ne învață cum să ne gândim la faptele noastre de peste zi și cum să ne evaluăm starea noastră de spirit. Găletușa pe care fiecare din noi o poartă este de fapt nivelul nostru de fericire la un moment dat. Se introduce sintagma a umple găletușa ce presupune orice acțiune pe care o facem pentru a aduce bucurie nouă sau altora. Am citit-o cu plăcere, ne-am oprit des pentru a căuta exemple din viața noastră, a fiecăruia. Cartea e foarte utilă pentru a învăța copiii să fie recunoscători pentru ceea ce au, pentru a-i îndruma să își producă ei singuri fericirea făcându-le celorlalți mici bucurii. Se insistă pe valoarea gesturilor simple, a unui zâmbet sau cuvânt de încurajare. Se vorbește despre agresivitate, și acele persoane care obișnuiesc să…
„Balul Florilor” este o poveste despre curaj și acceptarea diferențelor. Domnul Conopidă și domnișoara Morcov își fac curaj și merg la Balul Florilor, cu toate că nu primiseră invitație, doar erau „neam de buruieni” care „nu știu decât să zacă-n supă și-n mâncăruri urât mirositoare”. Legume la Balul Florilor? Nu s-a mai văzut așa ceva! Dar sub privirile indignate ale florilor prezente cei doi hotărăsc să se simtă bine și încep să danseze…și câtă grație în dansul lor…toată sala este plăcut surprinsă și deopotrivă încântată, parcă dintr-odată uitară cu toții că erau „niște legume necioplite”. Ce dacă regula spune că e bine să rămâi cu cei de seama ta, că acela e locul tău și așa sunt lucrurile rânduite? În final niște legume reușiră să farmece toate acele flori care le priveau cu dispreț, acele „fandosite” ce se cred „prețioase și alese”. În final toată lumea s-a distrat, cu toții au uitat de ceea ce-i făcea să stea departe unii de alții iar seara s-a încheiat cum nu se poate mai bine. „Descoperirea celorlalţi înseamnă descoperirea unei legături și nu a unei bariere” am găsit-o undeva și mi-a plăcut și cred că se potrivește în context. Această poveste are un…
Se iau doi copii, gemeni, Alex și Ana, veseli și plini de viață, care la împlinirea minunatei vârste de 4 ani își pun o dorință năstrușnică și anume să nu mai doarmă niciodată pentru că își doresc să se joace zi și noapte,pierd prea mult timp cu dormitul. Și de aici o întreagă aventură Somnul îi aude, se supără și promite să îi lase nedormiti, ocazie numai bună ca Oboseala să își facă de cap cu ei, bucuroasă tare de o așa realizare. Voi v-ați gândit vreodată cât de bun e somnul? Mie îmi place să dorm…greșit, iubesc să dorm. Și nu înțeleg cum să vrei să faci orice altceva decât să dormi, atunci când e de dormit (adică nu să faci doar asta). Sunt părinte și bineînțeles că aud și văd multă frământare legat de faptul că nu mai vor să doarmă copiii. Da, așa sunt și copiii mei, de la un moment dat nu au mai vrut să doarmă la prânz, apoi seara își gaseau mai mereu de lucru. Tot timpul erau ocupați, prea multe de făcut și prea puțin timp. Nu le ajungea timpul să facă câte ar fi făcut așa încât nu aveau vreme de somn….
Îmi plac banii. Îmi place să îi am. Îmi place să îi câștig, să cheltui și îmi place să îi economisesc. Recunosc însă, că nu am citit nici o carte de educație financiară (să îmi fie rușine!). Am învățat totul pe propria piele și din diverse articole și video-uri de pe internet. Și încă învăț. Când am auzit că există cărți de educație financiară pentru copii, am zis ca e obligatoriu să încep să îi citesc băiatului meu și să văd cum se poate educa financiar un copil printr-o poveste. Educația financiară este esențială pentru copii. Educația financiară este esențială și pentru adulți, pentru că este educația care îți arată cum poți să câștigi bani mai mulți, cum să îi administrezi și cum să îi economisești inteligent. Ne plac poveștile, ne plac basmele, dar parcă și mai mult, ne plac poveștile de succes. Ne plac poveștile oamenilor de succes. Așa că, dacă prin povești putem să transmitem principii sănătoase despre bani și prosperitate, de ce să nu o facem de la vârste fragede. Cred că e important să creștem în mintea copiilor noștri o relație sănătoasă cu banii. Iar, în acest sens, povestea celor din Regatul Să Facem este perfectă….
Cartea „Un pui de somn pentru puiut” contine 6 povesti, fiecare cu morala, pentru copiii cu varste mici. Ele sunt structurate in asa fel incat si cei mai mici sa poata intelege ce se intampla din ilustratii. Limbajul folosit este simplu si usor de inteles de catre copilasi, ilustratiile sunt cu tehnici diferite si foarte frumoase, scrisul e mare si lectura in sine este usor de parcurs. Fiecare titlu este sugestiv, prin urmare nu e nevoie sa citesti intreaga poveste pentru a sti exact la ce anume face referire. Personal mi-a placut ultima poveste, cea care da si titlul cartii: „Un pui de somn pentru puiut.” Fetitei mele de 1 an si jumatate (la momentul achizitiei cartii) i-au placut toate povestile, insa in mod deosebit cea cu Josh-cangurul. Prezentare An aparitie: 2016 Categoria: Povesti, basme, legende Editie: Necartonata Editura: GIRASOL Format: 250×230 Nr. pagini: 156 Traducator: Luana Schidu Varsta: 3-5 ani Varsta: 5-7 ani Cartea se poate comanda de pe libris.ro Vă recomandăm să citiți: Pandora – Victoria Turnbull Te iubesc zi și noapte – Smriti Prasadam – Halls, Alison Brown Ghici cât de mult te iubesc – Sam McBratney Elmer și monstrul – David Mckee
„Pandora e o vulpiță, dar nu una oarecare. Pandora repară lucruri obișnuite, un ceainic spart, o păturică ruptă, un ursuleț de pluș murdar și necăjit. Ea locuiește singură într-o casă înaltă care ar ajunge până la nori dacă aceștia ar exista. Singurătatea micuței făpturi nu ar fi atât de tragică dacă în jurul ei nu ar fi grămezi și grămezi de lucruri aruncate, stricate, uitate. Peisajul gri, ilustrat atât de fidel de Victoria Turnbull, arată un scenariu din viitor asupra căruia se pot crea discuții constructive alături de cei mici. Poluarea, indiferența, risipa – toate, atribute ale lumii moderne. Din punctul acesta de vedere, autoarea punctează aspecte ale realității de care copiii se lovesc zi de zi, dar le ilustrează frumos, plastic, centrând un personaj ludic, drăgălaș, cu care aceștia să se asocieze. Când într-o zi, o mică vrăbiuță cade pe fereastra Pandorei, aceasta nu știe cum să reacționeze. Ar repara-o, dar cum? Așa că o veghează o noapte întreagă și noaptea următoare, și încă o noapte, până când mica pasăre prinde puteri și își ia zborul. În fiecare zi mica prietenă a vulpiței aduce câte o crenguță, câte un mugure, un fruct. Până când, brusc, pasărea nu mai apare….