0
10/10
Balul florilor – Sigrid Laube, Silke Leffler

„Balul Florilor” este o poveste despre curaj și acceptarea diferențelor. Domnul Conopidă și domnișoara Morcov își fac curaj și merg la Balul Florilor, cu toate că nu primiseră invitație, doar erau „neam de buruieni” care „nu știu decât să zacă-n supă și-n mâncăruri urât mirositoare”. Legume la Balul Florilor? Nu s-a mai văzut așa ceva! Dar sub privirile indignate ale florilor prezente cei doi hotărăsc să se simtă bine și încep să danseze…și câtă grație în dansul lor…toată sala este plăcut surprinsă și deopotrivă încântată, parcă dintr-odată uitară cu toții că erau „niște legume necioplite”. Ce dacă regula spune că e bine să rămâi cu cei de seama ta, că acela e locul tău și așa sunt lucrurile rânduite? În final niște legume reușiră să farmece toate acele flori care le priveau cu dispreț, acele „fandosite” ce se cred „prețioase și alese”. În final toată lumea s-a distrat, cu toții au uitat de ceea ce-i făcea să stea departe unii de alții iar seara s-a încheiat cum nu se poate mai bine. „Descoperirea celorlalţi înseamnă descoperirea unei legături și nu a unei bariere” am găsit-o undeva și mi-a plăcut și cred că se potrivește în context. Această poveste are un…

0
9.8/10
Ziua în care a fugit somnul – Victoria Pătrașcu, Irina Dobrescu

Se iau doi copii, gemeni, Alex și Ana, veseli și plini de viață, care la împlinirea minunatei vârste de 4 ani își pun o dorință năstrușnică și anume să nu mai doarmă niciodată pentru că își doresc să se joace zi și noapte,pierd prea mult timp cu dormitul. Și de aici o întreagă aventură Somnul îi aude, se supără și promite să îi lase nedormiti, ocazie numai bună ca Oboseala să își facă de cap cu ei, bucuroasă tare de o așa realizare. Voi v-ați gândit vreodată cât de bun e somnul? Mie îmi place să dorm…greșit, iubesc să dorm. Și nu înțeleg cum să vrei să faci orice altceva decât să dormi, atunci când e de dormit (adică nu să faci doar asta). Sunt părinte și bineînțeles că aud și văd multă frământare legat de faptul că nu mai vor să doarmă copiii. Da, așa sunt și copiii mei, de la un moment dat nu au mai vrut să doarmă la prânz, apoi seara își gaseau mai mereu de lucru. Tot timpul erau ocupați, prea multe de făcut și prea puțin timp. Nu le ajungea timpul să facă câte ar fi făcut așa încât nu aveau vreme de somn….

0
10/10
Țup Imposibil e doar un cuvânt – Alex Donovici

Ne plac poveștile de orice fel. Ne place să le citim, să le ascultăm, să le vizionăm, să le trăim. Ne bucurăm de ele, în orice moment al zilei: când ne trezim somnoroși ca să aflăm continuarea poveștii neterminate cu o seară înainte, în drum spre grădiniță sau școală, afară cu prietenii, seara înainte de culcare. Uneori ne plac anumite povești atât de mult încât le purtăm cu noi în suflet și le recomandăm tuturor.

0
10/10
Lupul cel mare și lupul cel mic – Nadine Brun-Cosme, Olivier Tallec

„Lupul cel mare și lupul cel mic” ne-a încântat încă de la titlu. Ne plac cărțile în care sunt două personaje principale, pentru că ne pot transpune (mamă și copil) în rolurile principale și transformă experiența cititului împreună, într-un moment special de conectare. Ilustrațiile simple și expresive îl ajută pe copil să înțeleagă și să își imagineze mai bine, universul în care își duc veacul personajele principale. Lupul cel mare este întruchiparea părintelui, fratelui mai mare sau prietenului de încredere. El este un exemplu pentru lupul cel mic: făcea gimnastică, mânca sănătos, dar cel mai important este că îi era si lui frică. Îi era frică de necunoscut. Îi era frică de lupul cel mic, pe care l-a văzut în depărtare, pe când era doar un punct mic. Pentru copii este important să înțeleagă că frica este un sentiment normal, natural și că doar experimentându-l, trăindu-l ajungi să fii curajos și să poți să îți faci prieteni. Teama și nesiguranța sunt firești, dar este important să ai prieteni. Nimeni nu vrea să trăiască singur. Singurătatea nu te face fericit. Chiar și un prieten te poate face să vibrezi, să descoperi ce este iubirea, empatia, grija, dorul, generozitatea. Povestea este ușor…

0
10/10
Doar țiți rămâne mică – Dana Gânja
Dragoste , Recomandate , Relatia parinte-copil , Slider / 29 decembrie 2017

De mult prea multă vreme încerc să scriu despre această carte și parcă nu îmi găsesc cuvintele. De fiecare dată când mă gandesc la „Doar țiți râmâne mică” mă încearcă o multitudine de sentimente: dorul unui pui mic care suge cu nesaț pentru că lăpticul mamei e hrana lui, nostalgia unui pui mare care își găsește liniștea și calmul la sânul mamei, calmul și liniștea care se instalează când somnul îi învăluie pleoapele celui mic, explozia de bucurie și entuziasm că această carte există. Și, multe altele pe care nu le pot exprima în suficiente cuvinte. Bucuria de a scrie despre această carte îmi inundă sufletul și, de câte ori am ocazia, povestesc cu fiecare mamă despre minunatele ei cuvinte și ilustrații. Am citit și recitit cartea de zeci de ori, dar sentimentele mele sunt aceleși. Aceasta e o carte pe care să o citești tu mama și să o păstrezi pentru când vei deveni bunică, să o oferi mamei să citească la momentul potrivit. Și da, e cea mai potrivită carte pe care să o oferi cadou unei proaspete mămici. În „Doar țiți râmâne mică” o să descopere o lume caldă, liniștită și un drum lin spre „dragostea cea…

0
10/10
Pandora – Victoria Turnbull

„Pandora e o vulpiță, dar nu una oarecare. Pandora repară lucruri obișnuite, un ceainic spart, o păturică ruptă, un ursuleț de pluș murdar și necăjit. Ea locuiește singură într-o casă înaltă care ar ajunge până la nori dacă aceștia ar exista. Singurătatea micuței făpturi nu ar fi atât de tragică dacă în jurul ei nu ar fi grămezi și grămezi de lucruri aruncate, stricate, uitate. Peisajul gri, ilustrat atât de fidel de Victoria Turnbull, arată un scenariu din viitor asupra căruia se pot crea discuții constructive alături de cei mici. Poluarea, indiferența, risipa – toate, atribute ale lumii moderne. Din punctul acesta de vedere, autoarea punctează aspecte ale realității de care copiii se lovesc zi de zi, dar le ilustrează frumos, plastic, centrând un personaj ludic, drăgălaș, cu care aceștia să se asocieze. Când într-o zi, o mică vrăbiuță cade pe fereastra Pandorei, aceasta nu știe cum să reacționeze. Ar repara-o, dar cum? Așa că o veghează o noapte întreagă și noaptea următoare, și încă o noapte, până când mica pasăre prinde puteri și își ia zborul. În fiecare zi mica prietenă a vulpiței aduce câte o crenguță, câte un mugure, un fruct. Până când, brusc, pasărea nu mai apare….

0
9.9/10
O girafă în spațiu și alte șapte lumi ascunse – Cristina Donovici

Ne plac mult poveștile cu girafe. Vedeți și Trambulina bat-o vina. Ni se par animale inteligente, simpatice și comice iar când am descoperit încă o girafă pasionată de spațiu în povestea „O girafă în spațiu” de pe poveștilecristinei.ro, am fost super încântați. Am citit-o pe nerăsuflate de mai multe ori, iar când am aflat că o să o avem și în format fizic, am fost și mai încântați. Yuhuu!! Vă invit să citiți povestea online, dacă nu ați facut-o încă, sau să o ascultați citită de Teo. Până atunci, să vă prezint cartea aceasta minuntată care ne-a surprins de la ilustrațiile de pe copertă. Între minuntatele coperți se ascund 8 povești care atrag prin ilustrații și texte scrise spre a atrage la lectură. Crabul fericit – este povestea pe care trebuie să o citiți copiilor care „își doresc și luna de pe cer” și cred că dacă o să reușească să o aibă, o să fie cei mai fericiți din lume. Este o poveste despre prietenie, conlucrare, fericire și nefericire. Este povestea unui crab visător și dorința lui de înavuțire. Este povestea drumului său spre îndeplinirea visului și despre pierderea și recâștigarea prietenilor. Norișorul Roz e povestea unei familii de…

1
10/10
Cinci minute de răgaz – Jill Murphy

Orice mamă vede coperta acestei cărți va dori măcar să o deschidă. Priviți aici, nu am dreptate? Ce mămică nu dorește rețeta la cinci minute de răgaz? Am văzut-o la librăria Tutimi și Titoc (Cluj-Napoca, str. Baba Novac nr.30, unde va invit să mergeți – au doar cărți pentru copii, și nu orice cărți – ci cărți minunate! ) și am luat-o acasă pentru mine!! Am ajuns acasă și fetița mea cea mare a văzut-o – Pentru cine e, mami? -Pentru mine, am răspuns repede. Atunci surpriză – a început să-mi citească. Și mi-a citit-o de două ori, ca să am mai multe minute de răgaz. Cu paginile pline de ilustrații nostime și expresive, autoarea ne transpune în poveste, reușind să ne facă parte din familia de elefanți. Cartea privește viața de zi-cu-zi a mămicilor de pretutindeni cu mult umor și relaxare. Atunci când crezi că ai un moment de respiro, hop apar și piticii. Te muți în altă cameră, țop apar și acolo. Ce facem atunci? Citim împreună această poveste și discutăm cu copiii despre cum se întâmplă lucrurile în familia noastră. Găsim soluții care funcționează în fiecare familie. Stabilim că și mami și tati au nevoie de liniște…

Paradisul lui Mimi și Tibi – Ioan Antoci

Am descoperit cu mare bucurie o carte pentru copii și părinți, scrisă de un autor român contemporan. ”Paradisul lui Mimi și Tibi” scrisă de Ioan Antoci, ne prezintă viața unei familii moderne românești. Nu știu dacă este și viața unei familii moderne străine deși tind să cred că așa este. Am citit cartea pe nerăsuflate și am hotărât că, deși e recomandată copiilor peste 7 ani, la cei șase ani ai băiețelului meu, aș putea încerca să o citesc și unde e cazul să îi răspund la întrebări. Pentru că, da, această care pare să genereze multe întrebări din partea copiilor și să ne pună pe gânduri noi, părinții prea ocupați de locurile noastre de muncă, de pasiuni altele decât familia. Și da, această carte m-a pus pe gânduri și mi-a amintit că cel mai important lucru în viață e familia și prietenii. Restul, sunt doar instrumente. Însă întrebările la care mă așteptam au fost cu totul altele decât cele care mi-au fost adresate. ”Paradisul lui Mimi și Tibi” ne prezintă întâmplările prin care trec doi frați: Mimi, o fetiță de 9 ani și năzdravanul ei frate, Tibi de 6 ani. Pasiunea lor cea mai mare sunt jocurile de pe…

Tropote fermecate. Povești cu cai fantastici – Josepha Sherman, Linda Wingerter

Mărturisesc că nu căutam în mod special o carte despre cai și nici nu ne plăceau în mod special caii. DAR, ”Tropote fermecate. Povești cu cai fantastici” promitea să ne ducă prin lumea întregă și să descoperim aventuri cu căluți. Și promisiunea nu a fost încălcată nici de conținut și nici de ilustrații. Cartea ne-a atras de la copertă, iar mirosul de proaspăt tipărit ne-a încântat simțurile. Am răsfoit cartea înainte de a o citi, pentru că nu știam ce poveste să alegem prima. Apoi am scos o hartă și am studiat-o pentru a ne hotarî. Grozav exercițiu! Poate vă întrebați de ce am scos harta? Ei, uite, pentru că, în cartea găsim basme și povești populare din toate colțurile lumii, despre cai cu puteri magice: “Inima-Singuratică și calul cel bătrân” (America de Nord) “Nărăvașul” (Nordul Indiei) “Iapa albă” (Țara Bascilor) “Căluțul cocoșat” (Rusia) “Petit Jean și calul alb” (Canada franceză) “Manzul Qeytas” (Iran) “Băiatul care a mers călare până pe tărâmul morților” (Albania) “Calul fermecat” (Ungaria) Răsfoiți și voi înainte de a comanda cartea pentru că merită să o aveți în bibliotecă. : ”Tropote fermecate” este o carte pe care o recomand pentru incursiunea în lumea magică a basmelor…